miercuri, 9 februarie 2011

Privind in urmă...

De cate ori ți se intamplă să te uiți in urmă cu regret...să vrei să schimbi ceva sau chiar să te intorci?
Probabil de foarte multe ori, sau mai rau...traiești la nesfârșit anumite aspecte legate de trecut. Și când mă gândesc că obișnuiam să-mi blochez viața cu amintiri pline de durere, dezamagire și furie realizez faptul că am pierdut luni intregi din viata mea.
Obișnuiam să dau vina pe cineva pentru tot ceea ce mă nemulțumea sau nu eram in stare sa fac...pana la urma era scuza perfectă să rămân blocată in ceea ce știam eu mai bine...tristețe și comoditate. Mai rau de atat, am fost uitat să apreciez oamenii din jurul meu, iar pentru asta mi-am primit lecții dure, egoismul mă impingea doar să cer pentru a-mi crea o stare de confort personal. Nu știam să-mi exteriorizez sentimentele, habar nu aveam cum să lupt pentru ceea ce îmi doream mai mult, pur și simplu plecam iar lumea pe care incercam sa o construiesc se dărâma.
Mi-a luat ceva timp să îmi dau seama ca tot ceea ce se intamplă in viața mea este rezultatul propriilor mele gânduri și acțiuni. Nu știam că orice lucru, oricât de mic îți poate umple sufletul de bucurie, de fapt nu aveam nici o idee despre cât de frumoasa e viața atunci când știi să o apreciezi. Ce-i drept, marea mea greșeala era că așteptam ca cineva să îmi aducă fericirea pe care mi-o doream atat de mult, probabil majoritatea dintre noi facem așa...dar acum știu că iubirea și fericirea vin din suflet, doar trebuie să știi să te bucuri de ele și să le imprăștii.
Acum...când ma uit in urmă nu îmi pare rău de absolut nimic, dacă i-aș avea pe toți cei pe care i-am cunoscut in fata mea, le-aș spune doar MULȚUMESC.
Cred că fiecare lecție de viața te ajută să crești...nicidecum să te afunzi mai rau în tristețe și depresii, dar pentru asta este bine să știi să ierți pe cei din jur și in primul rand pe tine insuți.
Poate că nu am să pot să-i spun personal MULȚUMESC!!! persoanei care a reprezentat impulsul de care aveam nevoie pentru a îmi pune viața pe picioare...dar vreau să cred că în sufletul lui știe lucrul ăsta.
Viața e frumoasă dacă știi să te bucuri de orice lucru, oricât de mic ar fi acesta și nu ai urme de ură in suflet.
Am invațat că fericirea nu se cerșește, că un zambet nu costă nimic, că ura nu are nici un loc în viața mea, că momentele grele sunt benefice pentru a crește și ce este mai important...am invațat să iubesc necondiționat și să mă apreciez pe mine:)
Nu e așa greu!!!

2 comentarii:

  1. ,,Obisnuiam sa dau vina pe cineva pentru tot ceea ce ma nemultumea sau nu eram in stare sa fac..." de fiecare data eu eram vinovata.......

    foarte frumos ce ai scris imi ridica moralul :))

    RăspundețiȘtergere